Vezi documentul în format PDF
| DOWNLOAD (PDF) |
|
...n-au mai văzut pe nimeni decât pe Isus
Marcu 9,8 |
Reactualizat: 15.09.2023 |
Comentarii biblice
|
|
|
Noul Testament |
|
|
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 4 - Stanley Bruce Anstey | |||
ÎNDEMNURILE LUI PAVEL ADRESATE CREDINCIOȘILOR DIN TESALONIC (1 Tesaloniceni 4-5)Pavel își începe îndemnurile cu cuvintele: „Încolo deci, fraților, vă rugăm și vă îndemnăm în Domnul Isus”. Așadar, îndemnurile sale au legătură cu recunoașterea domniei lui Hristos în viața credincioșilor, adică ei trebuie să recunoască autoritatea Sa ca Domn în viața lor. Credincioșii din Tesalonic „primiseră” deja aceste îndemnuri practice atunci când Pavel era la ei, dar el a considerat că este necesar să le accentueze din nou. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 3 - Stanley Bruce Anstey | |||
„FINISAREA” ESTE NECESARĂÎn acest capitol, Pavel abordează un alt punct important în lucrarea cu noii convertiți: este necesar ca ei să fie învățați despre revelația creștină a adevărului și să fie îndemnați cu privire la practica creștină (stilul lor de viață). Prin urmare, noii convertiți au nevoie de atenție și de însoțire personală după mântuire. În acest sens, Pavel și cei care lucrau împreună cu el aveau obiceiul ca unii dintre ei fie să rămână în urmă cu cei care tocmai s-au convertit, fie să se întoarcă mai târziu la ei, pentru a le fi de ajutor în acest sens. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 2 - Stanley Bruce Anstey | |||
ESTE NEVOIE DE LIDERI ȘI DE MODELE DE URMATÎn capitolul 1 a fost vorba despre lucrătorul creștin care trebuie să fie sigur că noul convertit, pe care încearcă să-l ajute, este cu adevărat un credincios. În capitolul 2 este vorba acum despre noul convertit care trebuie să fie sigur că lucrătorul creștin, care vrea să-l ajute, este sincer. Iar acesta nu trebuie să fie sincer doar în motivele sale, ci trebuie să cunoască și adevărul și să fie capabil să îl ghideze pe noul convertit în direcția corectă. Acest lucru este important, pentru că mulți au intenții bune, dar, cu regret, s-au adaptat la doctrina rea și la învățătura nebiblică despre Adunare, astfel încât este probabil să îl îndrume pe noul convertit în direcția greșită. Alții sunt de-a dreptul șarlatani, care profită de noii convertiți din motive egoiste și carnale (Faptele apostolilor 20.30; Romani 16.17,18; 2 Corinteni 2.17; 11.12-15; 2 Timotei 2.16-18; 1 Ioan 2.18,19,26; 2 Ioan 7-11). Este evident că noul convertit trebuie să stea departe de astfel de oameni. Deoarece aceste pericole sunt aproape pretutindeni în creștinătate, este rezonabil să ne întrebăm: „Cum poate fi sigur un nou convertit că lucrătorul creștin, care se preocupă cu el, este cu adevărat de bună credință?” | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 1 - Stanley Bruce Anstey | |||
SEMNELE UNEI CONVERTIRI AUTENTICE
Așa cum am menționat în introducere,
scrisoarea conține foarte puțină doctrină, dar multe îndemnuri utile,
morale și practice, care fac parte dintr-o viață creștină normală. Cu
toate acestea, este remarcabil faptul că Pavel nu își începe
scrisoarea cu aceste îndemnuri, ci exprimându-și preocuparea personală
pentru credincioșii din Tesalonic ca și credincioși de curând
convertiți. În primele trei capitole, el accentuează dragostea lui
pentru ei și își exprimă dorințele pentru ei în diferite moduri.
Scopul acestei introduceri destul de lungi este de a ancora în inimile
și mințile acestor de curând convertiți că el îi iubește sincer și că
este interesat de bunăstarea lor. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Introducere - Stanley Bruce Anstey | |||
SCOPUL EPISTOLEIAdunarea (Biserica) din Tesalonic a luat ființă ca urmare a lucrării misionare a lui Pavel în acea zonă (Faptele apostolilor 17.1-9). (Tesalonic se află la aproximativ 160 de kilometri de Filipi.) Conform obiceiului său, Pavel rămânea de fiecare dată în zona în care predicase pentru a-i întări pe noii credincioși, care fuseseră convertiți prin lucrarea sa. Dar în acest caz, el a fost nevoit să întrerupă lucrarea sa acolo și să fugă, deoarece în Tesalonic izbucniseră persecuții împotriva Evangheliei (Faptele apostolilor 17.10; 1 Tesaloniceni 2.17). Se pare că Pavel și colaboratorii săi au stat cu credincioșii din Tesalonic doar „în trei sabate” (Faptele apostolilor 17.2) - aproximativ trei săptămâni. Așadar, acești noi convertiți aveau nevoie de ajutor spiritual și instruire spirituală. | |||
|
|
Epistola 2 Tesaloniceni: Capitolul 3 - Henry Allen Ironside | |||
A FI CREȘTIN ÎN MOD PRACTIC
În primele cinci versete, apostolul vrea să sădească în inima
proaspeților creștini credincioși din Tesalonic – și a fiecăruia
dintre noi – câteva gânduri cu privire la următoarele cinci puncte: | |||
|
|
Epistola 2 Tesaloniceni: Capitolul 2 - Henry Allen Ironside | |||
MÂNGÂIERE VEȘNICĂCredincioșii din Tesalonic se bucurau de arătarea Domnului. Ei așteptau, ca El să Se întoarcă pe pământ, ca să-i judece pe cei nelegiuiți și ca să-Și ridice Împărăția în acest loc, unde a fost respins și răstignit. Acest aspect al venirii Sale era cel care făcuse impresia cea mai profundă asupra inimilor lor, cu toate că Pavel explicase că Domnul va veni întâi pentru credincioși „în văzduh”. Uneori, credincioșii au o memorie foarte slabă. Credincioșii din Tesalonic se pare că au uitat acest adevăr, pe care Pavel încercase să-l clarifice în prima sa epistolă. Când au trecut prin persecuții și greutăți crâncene, au început deci să se întrebe dacă Ziua Domnului nu cumva începuse deja. | |||
|
|
Epistola 2 Tesaloniceni: Capitolul 1 - Henry Allen Ironside | |||
RĂSPLĂTIRE DIVINĂ
În Epistola întâi a lui Pavel către Tesaloniceni este vorba mai cu
seamă despre venirea Domnului Isus Hristos pentru sfinții Săi.
Evident, unii creștini credincioși din Tesalonic au înțeles greșit
învățătura acestei epistole. Se pare că au ajuns pripit la concluzia,
că pentru ei ar fi fără sens să muncească pentru întreținerea lor,
deoarece venirea Domnului ar putea să aibă loc în orice moment. Și
deoarece au avut parte de câteva experiențe foarte dificile și
zguduitoare, s-au gândit că poate ei ar fi deja în necazul cel mare.
Apostolul, care încă mai era în Corint, a auzit despre aceste ciudate
înțelegeri greșite ale adevărului pe care el a încercat să-l explice,
și a scris o a doua epistolă, ca să corecteze aceste păreri fatale. El
voia să explice mai deslușit și mai clar care sunt sarcinile
creștinilor care așteaptă venirea Domnului Isus Hristos. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 5 - Henry Allen Ironside | |||
JUDECATĂ ȘI MÂNGÂIEREDupă ce apostolul a prezentat adevărul despre răpire, el își îndreptă atenția spre ziua Domnului. După răpirea creștinilor credincioși, lumea va trăi perioada cea mai întunecată de care a avut parte vreodată. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 4 - Henry Allen Ironside | |||
RESPONSABILITATE ȘI RĂPIRE
În pasajele
următoare, apostolul prezintă un mod de viață plăcut lui Dumnezeu. În
timpul slujbei sale printre credincioșii din Tesalonic, Pavel revelase
cu chibzuință și partea practică a creștinismului. Uneori suntem
înclinați să neglijăm aceasta. Suntem așa de mult preocupați cu
doctrina, încât nu subliniem suficient responsabilitatea noastre de
credincioși. Ambele părți ale creștinismului sunt importante. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 3 - Henry Allen Ironside | |||
ÎNTĂRIȚI ÎN CREDINȚĂ
Mă bucur întotdeauna pentru felul minunat cum vorbește Pavel despre împreună-lucrătorii săi. Să luăm aminte cum scrie el în 1 Tesaloniceni 3.2: „Timotei, fratele nostru și slujitor al lui Dumnezeu în Evanghelia lui Hristos”. Ce am putea să spunem mai mult despre un slujitor al Domnului? Un iubit frate în Hristos, un împreună-lucrător drag – toate acestea a fost Timotei pentru Pavel. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 2 - Henry Allen Ironside | |||
O SLUJBĂ ASEMĂNĂTOARE CU A LUI HRISTOS
Retrospectivă asupra slujbei (Versetele 1-12)În primele douăsprezece versete, apostolul face o retrospectivă asupra slujbei sale, pe care au făcut-o el și tovarășii săi în cetatea Tesalonic. El le amintește credincioșilor cum a veni la ei din Filipi, unde a suferit și a fost insultat. În Faptele apostolilor 16 găsim relatarea despre acest tratament rușinos și aflăm că Pavel și Sila au fost arestați pe nedrept, bătuți cu nuiele și aruncați într-o temniță, unde li s-au pus picioarele în butuci. | |||
|
|
Epistola 1 Tesaloniceni: Capitolul 1 - Henry Allen Ironside | |||
SLUJIRE ȘI AȘTEPTARE
Introducere
Dintre toate epistolele, pe care le-a scris Pavel sub călăuzirea
Duhului Sfânt, Epistolele către Tesaloniceni sunt cele mai timpurii,
pe care Domnul, în harul Său, le-a păstrat pentru zidirea Adunării.
Evident că ele au fost scrise din Corint, după ce prigoana îl alungase
pe Pavel din Bereea. La rugămintea sa, Timotei și Sila rămăseseră în
urmă și au călătorit mai departe, la Tesalonic. Apoi au venit la
Corint, ca să-i relateze lui Pavel despre starea tinerei adunări. | |||
|
|
Epistola 1 Corinteni: Capitolul 13 - Stanley Bruce Anstey | |||
NECUNOAȘTEREA NATURII ȘI
UTILIZĂRII DARURILOR ÎN BISERICĂ (ADUNARE)
Motivul pentru folosirea darurilor - dragostea În capitolul 13, Pavel descrie „calea nespus mai bună”, scriind un frumos tratat despre dragoste. Mulți oameni au tendința de a scoate acest capitol din context și de a-l aplica la tot felul de situații de viață - de exemplu, la relațiile de căsătorie și la viața de familie. Nu vrem să îndepărtăm nimic din aceste aplicații, pentru că ele își au cu siguranță locul lor, dar în exercitarea darului nostru de a predica Cuvântul în Biserică (Adunare), contextul este dragostea. Darurile trebuie să fie exercitate în dragoste; acesta este adevăratul spirit al slujbei. | |||
|
|
Epistola 1 Corinteni: Capitolul 12 - Stanley Bruce Anstey | |||
NECUNOAȘTEREA NATURII ȘI
UTILIZĂRII DARURILOR ÎN BISERICĂ (ADUNARE)
Apostolul abordează acum unele practici greșite în domeniul
darurilor. După cum am menționat mai devreme, preoția și darurile sunt
două domenii diferite în Biserică (Adunare). Rugăciunea, lauda și
închinarea se adresează lui Dumnezeu și aparțin domeniului preoției,
dar slujirea Cuvântului se adresează oamenilor și aparține domeniului
darurilor. Privilegiile noastre în ambele domenii nu se limitează la
timpul în care credincioșii se reunesc „ca Adunare”. Fiecare ar trebui
să își exercite darul oriunde și oricând este călăuzit de Duhul să
facă acest lucru, fără a încălca niciun principiu. Dar nu acesta este
subiectul de față; în acest capitol, apostolul este preocupat de
natura și utilizarea darurilor în Adunare. | |||
|
|
Epistola lui Pavel către Efeseni: Capitolul 3 - Stanley Bruce Anstey | |||
|
MODUL ÎN CARE DUMNEZEU A FĂCUT CUNOSCUTĂ TAINA
PRIN APOSTOLUL PAVEL
În acest capitol
există o digresiune importantă între adevărul doctrinar al epistolei
(Efeseni 1-2) și îndemnurile practice (Efeseni 4-6). Aici, apostolul
confirmă autoritatea sa de a vesti „taina lui Hristos”. Pavel știa că
iudeii vor avea unele neînțelegeri serioase cu privire la ceea ce
învăța el. De aceea, printr-o intercalare, el se ocupă mai detaliat cu
adevărul referitor la taină. În afară de aceasta, Pavel explică
caracterul unic al însărcinării sale de a aduce această taină
credincioșilor. Scopul său era să clarifice unele neînțelegeri pe care
iudeii le-ar fi avut în mod natural în legătură cu învățătura sa. | |||
|
|
Epistola lui Pavel către Efeseni: Capitolul 2 - Stanley Bruce Anstey | |||
|
LUCRAREA LUI DUMNEZEU: EL FORMEAZĂ BISERICA
(ADUNAREA) ȘI O FACE VASUL SĂU DE MĂRTURIE
În capitolul 1 se prezintă ceea ce Dumnezeu a hotărât în veșnicie cu
privire la Hristos și la Biserică (Adunare); în capitolul 2 este
prezentat ceea ce face Dumnezeu în timpul nostru: în prezent, El adună
materialul din care va fi alcătuită Biserica, prin aceea că El cheamă
credincioși dintre iudei și dintre păgâni și îi adună într-un
singur trup (Efeseni 3.6). Este un
vas special de mărturie, pe care El îl formează în vederea prezentării
gloriei lui Hristos în lumea viitoare (Împărăția milenară). În timpul
intermediar, acest vas a devenit locuința lui Dumnezeu prin Duhul
Sfânt, ca o mărturie prezentă a harului Său în această lume. | |||
|
|
Epistola lui Pavel către Efeseni: Capitolul 1 - Stanley Bruce Anstey | |||
SCOPUL ETERN AL LUI DUMNEZEU CU PRIVIRE LA HRISTOS ȘI LA ADUNARE
Pavel începe scrisoarea cu salutul său obișnuit și se numește pe sine
însuși „apostol al lui Hristos Isus”. El nu se adresează unei adunări,
ci „sfinților și credincioșilor” care sunt „în Efes”; de aceea, alți
slujitori nu sunt incluși împreună cu el în salut. (Conform
cu 2 Corinteni 13.1, atunci când Pavel se adresează adunărilor, el
include de obicei și pe alții în salut. | |||
|
|
Epistola lui Pavel către Efeseni: Introducere - Stanley Bruce Anstey | |||
INTRODUCERE
Pentru ca un credincios să fie ancorat în deplina revelație
creștină a adevărului, el trebuie să înțeleagă ceea ce a fost dat
Bisericii prin intermediul dublei slujbe a lui Pavel. În Romani 16.25,
Pavel numește aceste două lucruri „Evanghelia mea și predicarea lui
Isus Hristos” și „descoperirea tainei”. „Evanghelia mea și
propovăduirea lui Isus Hristos” este prezentată în Epistola către
Romani, iar „descoperirea tainei” în Epistola către Efeseni și
Epistola către Coloseni. Evanghelia vestește ceea ce Dumnezeu a
rânduit pentru binecuvântarea omului; dar taina dezvăluie ceea ce se
găsește pentru buna plăcere a lui Dumnezeu în Fiul Său. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 1 Timotei: Capitolul 5 - Stanley Bruce Anstey | |||
Părtășia în casa lui Dumnezeu
În capitolele 5 și 6, Pavel se ocupă de domeniul părtășiei creștine.
Casa lui Dumnezeu nu trebuie să fie doar un loc de rugăciune, de
ordine sfântă și de adevăr, ci și un loc de părtășie fericită între
credincioși. În aceste capitole, Pavel îi prezintă lui Timotei
diferitele relații pe care le avem unii cu alții în casă și stabilește
comportamentul adecvat în fiecare caz.
Ca și în alte locuri din epistolă, îndemnurile de aici au în vedere
menținerea unei bune mărturii publice a casei în fața lumii. Dacă ne
comportăm necorespunzător în oricare dintre aceste relații, putem
discredita mărturia Domnului. Prin urmare, este important să ținem
cont de sfatul apostolului în relațiile noastre cu ceilalți în aceste
relații, astfel încât să putem da o mărturie demnă lumii despre
adevăratul caracter al lui Dumnezeu. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 1 Timotei: Capitolul 4 - Stanley Bruce Anstey | |||
Exercitarea darului în casa lui Dumnezeu
Până în acest punct al scrisorii, Pavel a abordat subiectul
comportamentului corect în casa lui Dumnezeu în domeniul preoției
și al slujbei. Acum, el trece mai departe pentru a da câteva
principii călăuzitoare pentru cei care lucrează într-un al treilea
domeniu în casa lui Dumnezeu: domeniul darului.
Când vorbim despre exercitarea unui dar spiritual, ne referim aici în
primul rând la slujirea publică a Cuvântului lui Dumnezeu prin
predicare, învățătură și îndemnare. O multitudine de daruri, pe care
Hristos le-a dat mădularelor trupului Său, nu sunt pentru slujirea
publică a Cuvântului și, prin urmare, nu sunt tratate în acest
capitol. Să ne amintim, de asemenea, că slujirea adevărului Cuvântului
lui Dumnezeu nu se limitează la cei care sunt în slujire cu normă
întreagă, ci la toți cei care predică și învață Cuvântul lui Dumnezeu
în mod public.
Așadar, în acest capitol este vorba de lucrătorul în casa lui
Dumnezeu. În concordanță cu tema scrisorii, Pavel îi prezintă lui
Timotei conduita corectă a celor care vor să slujească Domnului în
acest domeniu. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 1 Timotei: Capitolul 3 - Stanley Bruce Anstey | |||
Funcțiile
din
casa lui Dumnezeu (versetele 1-16)
În 1 Timotei 3, Pavel trece de la preoție la conducerea
bisericii (funcții administrative) în casa lui Dumnezeu. Acestea sunt
două domenii de administrare complet diferite. Ele au fost confundate
cu domeniul darurilor (așa cum este descris în 1 Timotei 4), ceea ce a
dus la tot felul de erori - cum ar fi inventarea funcției de duhovnic.
Prin urmare, este esențial să păstrăm aceste două domenii separate în
gândurile noastre și să încercăm să le înțelegem în contextul lor
adecvat. | |||
|
|
Comentariu la Epistola către Filipeni: Capitolul 4 - Stanley Bruce Anstey | |||
Hristos - puterea vieții creștine
În acest capitol, Pavel vorbește despre Hristos ca fiind Cel care îl întărește pe credincios și îl face capabil să se ridice deasupra multor lucruri împotrivitoare, pe care le întâlnește pe calea credinței (Filipeni 4.13). Astfel, creștinul credincios, care a făcut din Hristos în glorie preocuparea sa, așa cum este prezentat în capitolul 3, este văzut în capitolul 4 ca fiind cel care este înălțat deasupra circumstanțelor sale. Atunci când suntem într-o stare „să gândim aceasta [așa]” (Filipeni 3.15), Duhul Sfânt are libertatea de a-l edifica pe credincios în ceea ce privește primirea lucrurilor divine. Și pe măsură ce credinciosul este captivat de aceste lucruri, spiritul său este ridicat deasupra circumstanțelor dificile ale vieții și întărit pe cale. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 2 Timotei: Capitolul 4 - Stanley Bruce Anstey | |||
Stimulente divine pentru slujire într-o zi de declin
Înainte de a-și încheia scrisoarea, Pavel se străduiește să-l
îndemne pe Timotei să înceapă imediat slujirea. El nu numai că îl
încurajează să facă acest lucru, nu, chiar mai mult: îi dă o
„însărcinare” înaintea lui „Dumnezeu și a lui Isus Hristos”, pe care
trebuia s-o îndeplinească. Timotei trebuia să ia în serios această
slujbă. Avea responsabilitatea de a-și îndeplini pe deplin slujba,
pentru că Domnul spusese: „Oricui i s-a dat mult, i se va cere mult”
(Luca 12.48). Faptul că însărcinarea era dată „înaintea” lui Dumnezeu
și a Domnului Isus Hristos [2 Timotei 4:1] înseamnă că Timotei trebuia
să slujească având în vedere faptul că se afla sub privirea atentă a
unor Persoane divine. Orice slujire trebuie să fie efectuată fiind
conștient că ești observat de ochiul atotvăzător al lui Dumnezeu. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 2 Timotei: Capitolul 3 - Stanley Bruce Anstey | |||
Măsuri de protecțiile și mijloacele de ajutor ale omului lui Dumnezeu
într-o zi de declin
În capitolul 3, apostolul îi arată lui Timotei măsurile de protecție
și instrumentele de ajutor de care are nevoie omul lui Dumnezeu pentru
a-și face slujba „în zilele din urmă”. Este însă puțin probabil ca
cineva să se folosească de aceste ajutoare și protecții dacă nu este
conștient de cât de mare este pericolul care îl înconjoară. Așadar,
înainte de a vorbi despre aceste măsuri de protecție, Pavel îi oferă
lui Timotei o imagine vie a stării mărturiei creștine în ultimele
zile. Timotei, de fapt, ar trebui să înțeleagă clar circumstanțele în
care a fost chemat la slujire. Nu este o imagine deosebit de frumoasă. | |||
|
|
Epistola lui Iuda: Decăderea în creștinătate și calea credinciosului - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Această epistolă prezintă adevăratul caracter al apostaziei în mărturisirea creștină și îi dă credinciosului certitudinea fermă că apostazia nu-l va afecta, cu condiția să se bazeze pe mijlocirea preoțească a lui Hristos. Cel care ne-a mântuit este, de asemenea, capabil să ne păstreze și să ne păzească, iar într-o zi ne va prezenta „fără vină înaintea slavei Sale, cu bucurie”. | |||
|
|
Comentariu la Epistola către Coloseni: Capitolul 4 - Stanley Bruce Anstey | |||
|
În secțiunea anterioară, îndemnurile au fost
adresate unor grupuri specifice de persoane, dar acum ele sunt extinse
la credincioși în general. Credincioșii trebuie să sprijine
răspândirea adevărului prin rugăciune și prin comportament evlavios.
Ei sunt încurajați să se roage pentru lucruri în general și mai ales
pentru slujitorii Domnului, care răspândesc adevărul. De asemenea, ei
ar trebui să se roage ca credincioșii să dea o bună mărturie celor
pierduți. | |||
|
|
Comentariu la Epistola către Filimon: - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Aceasta este una dintre cele patru „epistole pastorale” (1 și 2
Timotei, Tit și Filimon) scrise de apostolul Pavel. Aceste epistole
sunt numite „epistole pastorale” deoarece sunt adresate unor persoane
și nu unor adunări - fiecare dintre ele are un caracter pastoral și
conține sfaturi pentru destinatarul scrisorii. Epistola către Filimon
este însă unică în rândul epistolelor pastorale, prin faptul că
tratează o chestiune pur personală între două persoane. De aceea ea
are un caracter propriu, arătând harul și dragostea creștină în
acțiune într-o situație reală. Epistola nu conține învățături directe
sau îndemnuri generale la o viață creștină, dar ne oferă un exemplu
inspirat de har și politețe creștină.
A fost scrisă în momentul în care Pavel a scris Epistola către
Coloseni și a fost dusă în Colose împreună cu acea epistolă de către
Tihic și Onisim (Coloseni 4.7-9). | |||
|
|
Comentariu la Epistola 1 Ioan: Capitolul 5 - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Dacă un om este cu adevărat născut din Dumnezeu, el va crede în Hristos și Îl va iubi pe Dumnezeu; el își va dovedi autenticitatea prin faptul că îi iubește pe toți cei care sunt născuți din Dumnezeu - adică pe frații și surorile sale în credință. | |||
|
|
Vorbirea de pe Muntele Măslinilor în Matei 24 și 25 (3) - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Versete călăuzitoare: Matei 25.31-46 3. | Venirea Domnului cu privire la națiuni
Așa cum am menționat la începutul acestei
prelegeri, această ultimă parte a vorbirii de pe Muntele Măslinilor a
Domnului se referă la venirea (arătarea) Sa în legătură cu națiunile
păgâne (Matei 25.31-46). | |||
|
|
Vorbirea de pe Muntele Măslinilor în Matei 24 și 25 (2) - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Versete călăuzitoare: Matei 24.45-25.30 2. | Venirea Domnului pentru creștinătate La începutul acestei secțiuni, observăm o schimbare clară în exprimările Domnului referitoare la venirea Sa. Această schimbare indică faptul că El nu vorbește despre aceiași oameni ca în secțiunea anterioară.
Unele dintre diferențele din acest pasaj
sunt:
·
Venirea Domnului nu este menționată ca fiind venirea Fiului Omului.
·
Venirea Domnului (răpirea) este menționată de trei ori.
·
Nu este citată nicio profeție din Vechiul Testament.
·
Nu sunt date semne pământești.
·
Ierusalimul și Templul nu sunt menționate.
·
Sabatul nu este menționat.
·
Hristos ca Mesia nu este menționat („Hristos” înseamnă „Mesia”; Ioan
1:41). | |||
|
|
Vorbirea de pe Muntele Măslinilor în Matei 24 și 25 (1) - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Versete călăuzitoare: Matei 24.1-44 1. | Venirea Domnului cu privire la Israel Domnul tratează mai întâi venirea Sa în legătură cu Israel, deoarece evanghelia după Matei este scrisă în primul rând pentru iudei. Venirea Sa în legătură cu Israel are a face cu arătarea Sa după necazul cel mare, nu cu răpirea. El Se adresează ucenicilor Săi ca și cum ei ar fi rămășița iudaică care va fi pe pământ în acea zi viitoare | |||
|
|
Comentariu la Epistola 3 Ioan - Stanley Bruce Anstey | |||
|
Această a treia epistolă o completează pe cea de-a doua în multe feluri. În cea de-a doua epistolă ni se spune pe cine să nu primim și cu cine să nu avem părtășie, iar în cea de-a treia epistolă ni se spune pe cine să primim și cu cine să avem părtășie. Așadar, o ușă închisă caracterizează cea de-a doua scrisoare, pentru că este vorba despre modul în care trebuie să ne purtăm cu învățătorii răi. În schimb, o ușă deschisă marchează această a treia epistolă, deoarece este vorba despre modul în care trebuie să ne purtăm cu adevărații slujitori ai Domnului, care aduc adevărul. | |||
|
|
Comentariu la Epistola 2 Corinteni: Capitolul 13 - M. G. de Koning | |||
|
36. Pe voi înşivă cercetaţi-vă, dacă sunteţi în credinţă - 2 Corinteni 13.1-6 37. Rugăciuni, îndemnuri, saluturi şi dorinţe de binecuvântare - 2 Corinteni 13.7-13
| |||
|
| Apocalipsa - prezentare schematică | |||
|
Vezi documentul în format PDF
|
|||
|